luni, 25 iulie 2011

Cum sa nu scrii despre Amy Winehouse ,








Ea cânta un amestec de jazz , soul şi rhithm&blues – iar eu nu mai frecventez demult oameni şi locuri care sună’n metrica asta .

Nu am ascultat niciodata un album d’al ei d’a’capo .(se subânţelege din asta ca nu am scos nici un franc de la caraiman pe coperţile ei) . Cu toate astea azi am gasit 50 de bani pentru o lumânare .

La zapp’urile pe MTV nu m-am oprit niciodata la vreo producţie de-a ei .

Niciodata nu m-am imaginat cu dinsa , singurei intre 4 pereti (ceea ce cu Gwen Stefani sau Emilie Autumn mi s-a mai intimplat) . Cu toate astea , acum constat că avea picioare frumoase şi sâni mici – care la ora la care scriu trebuie că au intrat in descompunere . E cald şi plin de bacterii spiralate şi la Londra .

Am privit cu suspiciune machiajul puternic si tinutele ei , oarecum de vampa . Nu-i ştiu biografia – nici aia bună , nici aia rea . Oricum , mai tot timpul – imaginea artistului e in bucătăria impresarilor , aşa că nu o pot acuza de prost gust . In felul ăsta a ştiut ea să se vânda .

Tatuajele ei mi-au părut anapoda , ieftine sau amplasate prost , facute d’a’mboulea la beţia ei sau a ăluia cu acu’ , insă erau pe pielea ei .

Coafura era prea umflată şi probabil cu nenumarate meşe , semănând cu multe tufe de aiurea . In schimb vocea aia contraalto , e uşor de ginit şi pentru ultimu’ afon .

Intimplator intr-o circiuma am vazut-o cintind Back to Black – care mi-a placut tare . Când spun că mi-a plăcut tare , incerc să identific partea din mine , scula care a vibrat la unison cu piesa asta . Stiu care şi d’aia scriu cu ea (cu scula aia)

Sâmbătă am văzut pe burtiera unei televiziuni de ştiri – că s-a hotărât să nu mai fie – cică 27 ,fatal , overdose . Asta după ce fusese călcată in picioare de lumea serioasă de pe intreg mapamodu’ . Nah , că le-a intors curu’ definitiv . Moartea ei poate fi explicată de orice psiholog amator, specializat in staruri , ocazie cu care va face şi el de’o pâine pe seama cadavrului ei. Ce nu’mi explic eu , e sentimentul ciudat , ca şi când mi-ar lipsi – mie , care “n-am nici o gară cu ea” . RIP

2 comentarii:

  1. frumos ai scris.
    acum poate iti faci timp sa asculti ce a cantat.

    RăspundețiȘtergere
  2. multam pitice :) - intii tre' sa moara gim si stone sa trinteasca un film - ca lumea sa ajunga la za end ...

    RăspundețiȘtergere