vineri, 22 aprilie 2011

caderi


Incep sa scriu , si exact in acest moment al inceputului – imi este oarecum rau , oarecum lehamite . E o stare de cacat – pe care o stiu demult . Hello darkness my old friend . E casicum as avea tusul asta negru , gros in mine , circulind prin vene , si’l slobod pe o coala alba – conventionala si virtuala . Ma amintesc pustiulica , cu bunica'mio la o posta de provincie . Acolo era o masa lunga , cu un geam sub care erau completate diverse formulare - exemplu . Erau tocuri cu cozi lungi si pastile cu cerneala violeta .E casicum mi’as sterge cu foaia asta niste rani vechi – pe care le credeam inchise . INPRINT - gravuri de presiune , instantanee ale variilor forme in care umbla nefericirea prin lume .Imi vine sa bolduiesc literele in speranta unui drenaj mai consistent , sa sparg buboiul , sa scap mai repede de cit mai mult venin . Nu vreau neaparat ca acest text sa fie citit si totusi il scriu . Scriu urit . As fi vrut sa va dau de ris , dar astazi n’am . Economistii sunt baieti isteti - contrag crizele la "a nu avea" .Una din cele mai infioratoare chestii care ti se poate intimpla ca omulet, este sa realizezi ca nu ai nimic de dat – poate doar suturi in gura . Indivizii care nu pot da neconditionat sunt doar umbre , alte specii vegetative ori instrumente ale supliciului.

Vintu iese din arest si da o declaratie . E in carucior si are piciorul drept intins , lafel cum unii dintre noi isi intind degetul mijlociu cu pumnul strins . E laconic si stapin pe sine , cum numa' gagii care au miinile in buzunarele altora sunt . Ieri a aterizat un avion din state cu Mihai Necolaiciuc . M'as duce sa-i vind un picior de masa , strunjit de mina'mi divina - numa cu 2000 de ioro - chilipir .Nicolae Popa a decolat din Jakarta . Ma bate gindu sa fug cu un buchet de zambile la Otopeni .Vin avioane cu baieti fini si de comitet . Romani pribegi se’ntorc in patria draga . Unii cumpara manuscrise Cioran , din bani proprii pentru a ni le da moka . Altii fac bani , vinzind jucariile noastre ca si cind ar fi ale lor . E aceasi chestie , numai ca citita invers . Exista si o masa larga , inerta – care n’are nimic de dat , personaje de anturaj , decoruri , butaforii . Fregata Regele Ferdinand , plina cu pitici (grasi) pleaca sa patruleze Mediterana lor . Mediterana cui ?

Azi am fost pe un santier unde am avut ceva discutii instructive cu un tigan gipsar . Un gagiu tare , cu coloana vertebrala – m’a privit tot timpul in ochi . Nu a trebuit sa desenez ca sa ma fac inteles . Defapt eu eram acolo ca sa il ascult . Nu mai desenez deloc . Am facut multe schite numai bune de impachetat brinza intrinsele .Acum fac semen cu mina si apele se desfac . Desenul este prelungirea unui gest iar gestul esenta unui gind . Peste astea orice adaugare e in plus . Gesticulatiile surdomutilor sunt universale – nu exista surdomuti cunoscatori de rusa sau suedeza . Semnele alea’s valabile pentru toti – ca pentru soferi . Ei au drumuri comune , accesibile pe care noi nu putem umbla – pentru ca noi ne pretindem rusi ori suedezi . Noi suntem extrem de nefericiti , dar vai cita identitate avem . Noi nu suntem handicapati si stim limbi straine . Straine de cine ? Ar trebui sa se sesizeze cineva , sa le’ncurce gesticulatiile amaritilor necuvintatori. Ar fi zadarnic , caci ei nu vor sa construiasca turnuri pina la cer , sa’l intepe pe Dumnezeu . Ei nu vor Grammy pentru cel mai ilustru playback . Ei isi sunt suficienti si stiu in mormaiala lor nearticulata ca Dumnezeu nu e de gasit undeva deasupra , in stratosfera . E intotdeauna aici , deghizat de exemplu , intr-un gipsar tigan maidegraba decit intr-un intelectual pedant . Sfidarea are gheare lungi – iar numele ei secret e indoiala .

Spre seara am decis sa ies din oras , si am condus spre Vest . Vest nu inseamna nimic , cel mult o majuscula disperata in cautarea propriei identitati . Atinge paroxismul si devine un punct cardinal . Apusul are insa o semnificatie , un inteles propriu . Apusul nu necesita explicatii suplimentare - se'ntimpla zilnic si se va intimpla cita vreme va fi zi . Imi amintesc un indian facind simplu un gest din mina – un arc de la stinga la dreapta . A facut gestul incet , intr-o oarecare nepasare a omului simplu , dinafara lui Copernic . Sistemul heliocentric e plauzibil doar daca observi Pamintul din exterior. Ascult Maiden in masina – piese din laivuri , infernal de bune si dau mai tare , dau totul mai tare – more serotonin . Ajung pe seara intr-o statiune , pe care fiind copil o percepeam ca paradisul bosorogilor cu afectiuni renale . Asta ma linisteste , voi fi luat cu usurinta un adult bolnav printre alti adulti bolnavi . Oamenii se simt flatati cind isi admira bubele reciproc . O blonda docila si ductila imi aduce o mamaliga cu brinza . E Joia Mare – si nu’I asa ca ai sa ma ierti pentru toate astea ?

6 comentarii:

  1. in sf ai scris despre tine. asa mi se pare, nu ma intreba de ce

    :) hai, zambeste putin

    RăspundețiȘtergere
  2. :) deobicei rid cu 10 guri de'mi tremura biroul , zimbitu' e doar o intentie ori simptomatologie de schizofrenie :) Dap Elzo rid :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Fromosuli, nush daca te iubeam Pajtele trecut dar Pajtele asta cu siguranta ti iubiesc. Ia un tzoc, o mana-n barba ji-o palma peste ceafa. Uh....

    RăspundețiȘtergere
  4. si cu punctul ce e?

    si de ce esti inca in intuneric?

    RăspundețiȘtergere
  5. @karmacoma - ji io te iubesc plenar nazdravano :)
    @elza - imi conserv energia , plus ca pe intuneric am senzatia unei oarecare intimitati . Realitatea incepe sa existe abia cind apesi comutatorul - pina atunci se cheama vis :)

    RăspundețiȘtergere
  6. prapastiile sunt cu atat mai profunde cu cat inaltimile sunt mai mari.cat timp ramai pe calea ta , caderile sunt decat incercari si nu pedepse. cum sa nu fi iertat? Adu- ti aminte doar de ce ai trait mare si frumos pe calea ta.

    RăspundețiȘtergere