intre texte

E o noapte fara recurs . Explic cuiva ca miine nu exista defapt , e o dorinta doar - departe de a fi materializata . Buey , miine e doar o reflexie a unui azi ratat , a unui "las ca pot si miine." E o scuza , o asteptare fara asteptat .Trec peste moartea boiereasca - infarctul nocturn asa de dorit de multi aflati la virsta neputintei perpetue . Scriu fara a vrea sa explic nimic . Ba chiar mai simplificat , scriu fara vreo vointa . Punctuatia nu mai conteaza . A contat vreodata ? Dupa nu'sh ce se pune virgula - zice o amica , cu educatii gramaticale, se pune daca se simte as spune - daca vrei ca celalalt sa traga aer in piept sau sa aibe o secunda de digestie , o secunda de nimic dupa o curgere - altfel nu se pune . Punctuatia presupune existenta celuilalt , insa atita vreme cit orice divagatie virtuala este eminamente egoista - unde este celalalt ? Vorbesti singur , ca debilii in autobuz - (auto) buzele disperarii . Cititorul meu virtual nu exista - mi'am asumat asta in secunda in care cineva mi'a zis Jupiter . Jupiter asta , despre care va (imi) vorbesc este frica mea , frica mea mare si fundamentala . Frica mea de miliarde de tone , carnala si imensa , orbiteaza undeva , nu foarte departe - bintuita de cicloane purpurii .Scriu fricii mele - pentru a o pacali , pentru a o lua la shto - nah beibi 80 de chile de carne cu miez insolubil. Nu stiu daca asta totusi nu are un efect advers . Daca frica mea , numita Jupiter - afla de mine ? Se prinde ca o stiu , de frica ?Cita vreme esti in viata - ai o sumedenie de probleme dinafara vietii . De pilda : "Ce e moartea si mai ales , mai e un film dupa ? "Habar n'am insa un lucru e sigur , nu stiu cine e declarat mort la necropsie - insa acolo nu mai e urma de frica . S-a volatilizat cu scincete . In fapt cred ca pe masa aia trista e chiar frica - moarta .
Ascult asta - care imi place de mor (de frica).