Ultima zi din martie , ma prinde acasa la mama . Uneori simt coincidenta prin suprapunere a acestor doua notiuni , a acestor doua circumstante simultane –“acasa” si “la mama” sunt doua fatete ale aceleiasi stari . Copilaria mea isi arunca mingiile dincolo de curtea ingusta a acestui moment .
Ies in balcon cu cana de cafea – e aceeasi cana din care cindva beam sodouri fierbinti – in serile indepartate de ianuarie ale copilariei mele . E o cana alba , cu un urs galben care sta in fund – cum numai ursii galbeni de pe cani pot sta .A te maturiza inseamna a schimba lichidele pe care le bei – recipientele pot ramine aceleasi . Soarele e in dreapta , undeva in spatele liceului pe care l’am terminat .
In parc o doamna cu palarie neagra si esarfa mov, revarsate peste un gri generic – plimba un canis . Eu imi plimb buzele pe buzele canii . Tin cana oricum – mai putin “cum se tine” , de toarta , asta este poate ultimul meu gest subtil de revolta adolescentina . Un semn de carte , lasat la capitolele de inceput .
Pe parapetul terasei de la unu sunt citiva porumbei . Asta este o constatare . Decupez incet din tot cadrul , dreptunghiul cu porumbeii – si elimin constatarea. Ea nu are niciodata vibratie – e seaca , precum o sentinta . Nimeni nu e pe pagina asta pentru a citi sentinte ori constatari . Mi'ar place sa cred ca suntem aici doar pentru a ride - cind spun suntem subordonez "impreuna" . Imi place impreuna , nu din teama de singuratate - mi se pare uneori foarte propriu umanitatii - acestei umanitati .
Ma uit mai bine . Sunt 3 porumbei pe un glaf de tabla , despre care imi place sa spun ca’I o tipsie argintie dar imi amintesc ca se cheama “sort de tabla zincata” . E cipest desi straluceste a comoara pierduta special pentru a fi regasita. Porumbeii astea 3 sunt rude , sau daca nu , par iesiti din cuiburi ori zodii vecine . Toti au aceasi culoare , sau acelasi amestec de gri inchis , verde smarald si unele iriziuni violete pe git . Dealtfel asa se si poate identifica gitul , penele au alta culoare si alt aranjament . Penele de pe git se pot “infoia’ In aceasta viata nu m’am ocupat de pasari – iata o alta constatare . Unul dintre ei e mai vizibil . Are o anume stare . E oarecum agitat , se misca sacadat si cumva “grabit” . Aceasta atitudine , tradeaza prezenta testosteronului – ma amuza complicitatea masculina . Brusc tin cu el . Zimbesc si’mi urmaresc personajul . Este hotarit si grabeste pasul asta caraghios , e un sincron la pasari, dau din cap in timp ce merg . Bai personajul meu fuge dupa un alt porumbel , despre cred ca e o ea . Ea merge de’a lungul parapetului – evident mai incet . Se vrea ajunsa cumva . Come-on boy - tin cu tine ! Bai , asta vine hotarit dind din cap . Ea se’ntoarce brusc – si’I da de lucru in celalalt sens . Se reia urmarirea , acelasi decalaj de tempouri . E multa determinare in fuga asta . E toata esenta vietii intr-o urmarire pe un pervaz . Si ea chipurile nu vrea , nu se lasa , evita . Cita provocare si chemare sta in aceasta evitare . Inca o
unde e desenul ca pare mai degraba bibelou acolo :) si bibelourile astea se cam sparg
RăspundețiȘtergerepe de alta parte chiar mi-ai amintit si de al meu acasa si la mama, si liceul... of :)
:) au zburat - post facto .
RăspundețiȘtergerecurtea liceului,parcul, libraria din spatele lui,porumbeii, balconul plin cu flori, toate martore primului "my boy"..mi-am adus aminte de copilarie,de ce sunt aici.ca sa radem impreuna:).
RăspundețiȘtergerelumea serastoarna la fiecare 7 secunde caleidoscop - cioburile se amesteca altfel - liceul peste motanul galben vargat , care fornaie ca o iapa in calduri , cum era aia a lu nea Paul - pe care calarind'o am avut erectie - care m'a durut :)) ecce homo
RăspundețiȘtergereexact asa s-a intamplat..ce lipsit de griji poate fi sentimentul asta ca gandim la fel. legea atractiei:) functioneaza, poti rasturna lumea..cioburile se amesteca iar:)
RăspundețiȘtergeremah jupitere dar peshtili albastru de stecla il ai? pregateste-te sa dai la vasle voinicule ca umbrela io o am. muah si ti iubiesc stelar
RăspundețiȘtergerene'o dam de 1 aprilie ? beibi ramine cum am stabilit - o sa ma preschimb in 2 navete di bere - plutitoare , imponderabila - materie prima pentru un neverending pising tell :)
RăspundețiȘtergere