Florian

Stomatologul meu e tînar . Il cheamă Florian nu Florin . M’a corectat prima dată pentru asta . Pune Santana în cabinet . Joacă tenis de cîmp . Ii plac femeile si dupa cum vorbeste la telefon uitindu’ma cu gura deschisa in „A”, îl plac si ele . E de viaţă ca valetul de cupă .

Stie că îmi e frică . I’am explicat asta la prima intîlnire . Cind eram puştiulică, un confrate de’al lui mi’a scapat o chestie metalica fix pe un nerv , neimblînzit în prealabil . M’a durut aşa de tare încît am leşinat . Pînă la vîrsta asta nu’mi amintesc durere fizică mai acută ca aia. Aşa că am căpătat această teamă , de dentist şi sculele lui infernale .Intotdeauna e grijuliu, mă lasă să mă acomodez , vorbim cîteva nimicuri înainte să’ncepem joaca : mondenităţi , politică , bricolaj , soft-porn .Imi spune un banc . Cînd simte că m’am relaxat şi rîd , îşi pune mînuşile . Dap , a citit „Manipularea emotiva a pacientilor” - capitolele 3 şi 4 - minim.

Imi umblă cu oglinjoara prin gură şi’mi zice ca e „naspa” şi ca trebuia să fi venit mai demult . Imi cunosc foarte bine neglijenţele şi fricile , iar stomatologia pentru mine e exact la intersecţia lor . Mai multă frică poate ... Trage cu o seringă dintr-o capsula şi mă’ntreabă „Cu sau fără ?” , „Cu , bineînteles” . Anestezia prinde . „Simţi că ţi s’a umflat ?” . Mi se unflă ceva , nu ştiu dacă e exact ce vrea el – dar zic un „Ihî...” . Imi alege cu penseta dintr-o cutiuta un cap de freză , care sa’mi vină bine . Fixează dracaria în mandrină şi mă priveşte in ochi zîmbind „Deschide” ... gropare mormîntu . Am o uşoară neîncredere , ca iedul mic din spatele uşii – însă deschid prudent . Si se bagă’n mine bîzîind , huruind , umplîndu-mi gura de aşchii şi fum . Orice rezistenţa e futilă . Mă las , încet dar mă las . Mă predau lui . Treptat mi se relaxează toţi muşchii şi practic tot ce e „coardă” întinsă în mine . Nu s’a schimbat nimic . Cu ani în urmă am inventat în cap un loc în care mă duc de cîte ori mă doare ceva . Mă duc acolo regulat doar pentru a nu’i ucide pe cei din jurul meu – care vor „să’mi facă bine” , fără ca eu să fi cerut asta .

„Scuipă” şi scuip ca ofticoşii , cu singe . Imi recunosc hematiile Bordeaux . Le plac, aşa nebune cum sunt ,de mă cotrobăie prin toate viscerele cînd le pun rock . „Clăteşte” . Clătesc şi scuip direcţionat pe pata de sînge , caşicînd aş vrea să o şterg. Urmăresc cum se diluează , se alungeşte în nervuri roşii şi se prelinge peste inelul de inox al scurgerii . Niciodată nu am înţeles veceurile care au zona aia de „terasă” plată , de „tăviţa” care te lasă să’ţi examinezi rahatu’ după . Se aşterne o tăcere în cabinet care la început mi se pare sexy. După care , mă gîndesc că mi se pregateste ceva fioros aşa că pipăi interiorul cu o conversaţie oarecare .

- Floriane e clar că darvinismu e un rahat !

- De ce zici asta ? – şi’l simt zîmbind – undeva la ora 7

- Păi la ce bun să ai dantura inervată ? Atît timp cît singur nu poţi face nimic împotriva durerii ? Sau bunul Dumnezeu , dupa ce face Adam şi Eva şi le pune danturi de căcat în gură adauge : „Let it be the dentist” ?

- Băi nu e aşa . Designu’ tău genetic e conceput pentru anume tip de viata, un anume tip de alimentatie . După dentiţie – ai toate trăsăturile unui urangutan omnivor , cu baza’n fructe - adica 90%.

- Si tu susţii că d’aia’s ruine’n gură – că nu bag un kil de mere pe zi ? Păi şi la ce bun toată vrăjeala cu aciditatea ? Orbit – Ph , fluoruri şi iubirea mea eternă - coenzima Q10 ?

- Marketing . Majoritatea sunt vrajeli , sau dacă nu au efecte pur estetice , albiri, odorizări etc . Eu recomand pacientilor mei sexodent . Nu ajută la nimic „dantura” dar te face să nu îţi mai pese de ea .

Rîd . Ce spune face grefa perfectă pe teoriile mele conspiraţioniste .Mă uit pe geam , părîndu’mi’se că e ceva mai lumină , ceva mai primăvară . Mă pierd în asta în timp ce în cabinet se aude „while my guitar gently weeps „. Răstimp , m’a fentat dinou , a schimbat freza , m’a ocolit prin dreapta şi acum îmi zîbeşte frontal . „Deschide ...”